Ieri seară, șefii de state prezenți la summit-ul NATO de la Washington au adoptat o serie de decizii importante.
Prima urgență e legată de pachetul pentru Ucraina care devine un capitol strategic pentru NATO. Aliații vor asigura cea mai importantă misiune de asistență pentru armata Ucrainei printr-un nou comandament în Germania, care va avea propria rețea de puncte de sprijin în țările aliate vecine Ucrainei, inclusiv în România. S-a aprobat, de asemenea, și nivelul de 40 mld. dolari ajutor anual și alte măsuri de asistență, în special un angajament pe termen lung de asistență pentru Ucraina și stabilirea unui Reprezentant al NATO pentru Ucraina, dar și a unui centru în Polonia pentru analiză, instruire și educație - The NATO-Ukraine Joint Analysis, Training and Education Centre (JATEC).
Decizia NATO de a susține victoria Ucrainei este una cât se poate de clară.
În plan politic, Alianța consideră că viitorul Ucrainei este în NATO, iar invitarea Ucrainei în Alianță se va face atunci când aliații vor agrea în consens și când condițiile vor fi întrunite.
Declarația finală condamnă în mod ferm agresiunea Rusiei și acordă un spațiu extins aliaților săi China, Iran, Coreea de Nord și Belarus. Ies în evidență direcțiile critice care vizează sprijinul acordat de China efortului de război și industriei de apărare din Federația Rusă.
Limbajul oficial al Declarației scoate în evidență faptul că tonul Alianței față de China s-a înăsprit și probabil vor fi și alte măsuri avute în vedere legate de spionajul, atacurile cibernetice și acțiunile de dezinformare orchestrate de China.
În privința strategiei NATO de descurajare și apărare, aliații au luat o serie de decizii prin care se asigură continuarea implementării obiectivelor asumate anul trecut la Vilnius.
Se întărește pe mai multe domenii capacitatea NATO de a apăra granița de est, dar se are în vedere și sporirea capacității armatelor naționale de a operaționaliza și implementa planurile regionale de apărare.
Alianța va consolida capacitatea de descurajare prin consolidarea apărării anti-rachetă (un sistem AegisAshore va fi amplasat în Redzikowo, Polonia), prin dezvoltarea unui sistem anti-balistic al NATO, integrarea noilor capabilități de descurajare în domeniul spațial și cibernetic. Nu în ultimul rând, declarația finală menționează dimensiunea nucleară a descurajării și importanța menținerii capacității credibile în acest domeniu.
Pentru prima dată, Alianța Nord Atlantică își dezvoltă o strategie economică pentru industria de apărare. Aliații au convenit să își asume un angajament politic în acest sens - The NATO Industrial Capacity Expansion Pledge.
În plan cibernetic, aliații au decis să dezvolte un centru NATO pentru apărare cibernetică integrată, un proiect care era de mai mult timp promovat.
Un capitol total nou se referă la consolidarea rezilienței aliaților, dar și a partenerilor. Declarația prevede sporirea rezilienței prin integrarea planificării civile cu cea militară în tot spectrul pace - criză și război.
La capitolul de securitate cooperativă, NATO și-a propus să dezvolte parteneriatul cu UE în domeniile apărării, cibernetic, spațial, tehnologic și să coopereze strâns în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina.
În ce privește partenerii globali, mai ales din zona indo-pacifică, NATO va continua să dezvolte parteneriatele cu Japonia, Noua Zeelandă, Republica Coreea și Australia în domenii precum sprijinul pentru Ucraina, apărarea cibernetică și combaterea dezinformării.
Aspectele legate de România
România s-a alăturat acordului care prevede alocarea a 5 sisteme Patriot, împreună cu SUA, Germania, Olanda și Italia. Anunțarea semnării acestui acord a scos în evidență eforturile noastre de consolidare a capabilităților Ucrainei.
Țara noastră a semnat, de asemenea, alături de alte 23 de țări aliate NATO, o inițiativă de “Supraveghere Persistentă din Spațiu”, menită să sporească capacitatea de monitorizare “cu acuratețe” a activităților de la sol și de pe mare. 17 dintre țările semnatare contribuie cu active spațiale în valoare de peste un miliard de dolari fiecare.
Legat de regiunea Mării Negre, declarația finală a șefilor de state scoate în evidență situația geopolitică specială a regiunii aflată în imediata vecinătate a conflictului din Ucraina. Citez în cele ce urmează paragraful respectiv, pentru a putea observa accentul pus pe necesitatea asigurării securității maritime, necesitatea dezvoltării de inițiative și importanța cooperării cu partenerii, în special Republica Moldova:
”Reafirmăm sprijinul nostru continuu pentru eforturile regionale aliate care vizează menținerea securității, siguranței, stabilității și libertății de navigație în regiunea Mării Negre, inclusiv, după caz, prin Convenția de la Montreux din 1936. Salutăm activarea de către cei trei aliați litorali ai Grupului operativ de contramăsuri pentru mine la Marea Neagră. Vom monitoriza și evalua în continuare evoluțiile din regiune și ne vom spori conștientizarea situației, cu un accent deosebit pe amenințările la adresa securității noastre și pe potențialele oportunități de cooperare mai strânsă cu partenerii noștri din regiune, după caz. NATO sprijină aspirațiile euro-atlantice ale țărilor interesate din această regiune.”
Din păcate, nici președintele Klaus Iohannis, nici guvernul PSD-PNL nu s-au mobilizat pentru a promova mai multe inițiative regionale, altele decât cea legată de operațiuni de deminare maritimă.
În ciuda încercării tardive a președintelui Klaus Iohannis de a organiza un simulacru de conferință de presă la care au fost invitați doar jurnaliștii români, s-a putut vedea că strategia de comunicare oficială a României a șchiopătat vizibil, fiind blocată exact de aceeași secretomanie promovată de Iohannis și guvern pe care am sesizat-o în atâtea alte rânduri.
Nu putem spune că avem un progres pe obiectivul nostru: acela de a întări prezența militară NATO în țară și la Marea Neagră. Problema principală este chiar președintele Iohannis, care - în loc să se implice mai mult în pregătirea summit-ului prin promovarea activă a obiectivelor noastre - a preferat să facă acțiuni simbolice.
În ansamblu, însă, bilanțul acestui summit pentru Alianța Nord Atlantică este unul foarte bun, mai ales pe obiectivele majore legate de Ucraina, adaptare și lărgire și pe consolidarea unei strategii pentru industria de apărare.