Am susținut astăzi de dimineață în plen, în cadrul sesiunii săptămânale de Declarații politice, o declarație intitulată: “Politica României față de Rusia. În ce direcție mergem?”
Conținutul integral al declarației îl puteți citi aici:
“Întreaga Europă discută în acest moment despre al 5-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse. Unele state europene au avut chiar inițiative și nu au așteptat un proces colectiv. Majoritatea eforturilor au fost orientate în domeniile ajutorului umanitar, economic și militar.
Dacă este să analizăm lucrurile din punct de vedere politic, eforturile unor state au fost chiar mai serioase.
Polonia și țările baltice au aplicat măsuri în baza unei voințe politice interne, urmărind câteva obiective: izolarea internațională a Rusiei, sporirea solidarității cu Ucraina, reducerea dependenței energetice, blocarea unor facilități economice care favorizau Moscova.
Trebuie să urmărim, însă, și alte tendințe, pentru a înțelege că România ar trebui să accelereze luarea unor decizii care țin de rolul și poziția noastră la nivel regional.
Un exemplu este evoluția recentă din Consiliul țărilor de la Marea Baltică. Acest Consiliu este o structură interguvernamentală din care face parte și Federația Rusă, destinată cooperării în domenii vaste, inclusiv cooperarea economică.
În 3 martie a.c., în contextul invaziei din Ucraina, țările care sunt parte a acestui Consiliu au decis suspendarea Federației Ruse din calitatea de membru, iar Belarus a fost suspendată ca țară cu statut de observator.
Altă evoluție interesantă a avut loc în Consiliul Arctic , care are în componența sa și Federația Rusă.
În aceeași zi de 3 martie a.c. țările membre, luând act de invazia militară rusă în Ucraina, au decis suspendarea activității Federației Ruse din cadrul Consiliului.
Fără comentarii, fără prea multe ezitări, în 10 zile Federația Rusă s-a trezit exclusă și izolată în zona flancului de nord. Ambele decizii anterior menționate au fost sincronizate în aceeași zi. Ar fi de evidențiat rapiditatea și determinarea acestor țări de a lua măsuri ferme față de Rusia.
În cazul regiunii noastre situația este însă diferită.
Federația Rusă face parte din Organizația de cooperare economică la Marea Neagră. O structură regională inter-guvernamentală destinată dezvoltării unor relații economice regionale, proiectul fiind inițiat de Turcia.
O altă structură regională de interes pentru Federația Rusă este Convenția cu privire la regimul navigației pe Dunăre, semnată la 18 august 1948, la Belgrad.
România trebuie să aibă în vedere faptul că decizia unanimă a UE și a NATO de a sancționa și izola economic Federația Rusă trebuie aplicată și la nivelul organizațiilor regionale.
Evident că se poate observa o diferență de abordare între flancul nordic și ce se întâmplă în regiunea noastră. La nordici deciziile și sancțiunile sunt clare și rapide, la noi lucrurile nu se urnesc din loc.
Chiar dacă la nivelul cooperării în Marea Neagră și Convenția Dunării nu există un grup majoritar de țări care să susțină o suspendare a Federației Ruse, asta nu înseamnă că România nu trebuie să facă nimic.
Degeaba declară guvernul PSD-NL că România condamnă agresiunea rusă, dacă atunci când vine vorba de a promova măsuri concrete în acest sens ne facem că uităm.
Chiar și în poziție minoritară fiind, România trebuie să promoveze o poziție fermă față de Rusia, atât în organizația regională de cooperare la Marea Neagră, cât și pe Dunăre.
Pentru România este important să ne afirmăm poziția, să promovăm măsuri clare și să ne batem pentru ideile pe care le susținem. Trebuie, adică, să ieșim din inactivismul specific guvernării PSD, care mai mult mima decât făcea concret. Dacă ne-am asumat Marea Neagră ca obiectiv prioritar, atunci trebuie și noi să sancționăm cu fermitate acțiunile Federației Ruse în această regiune!”
Sursă imagine: AFP / Hannibal Hanschke